luni, 8 decembrie 2014

Adevăruri?


Amnezică în mijlocul celor dragi
întrebi confuză " cine sunt eu?"
și constați că nici ei nu știu.
Te regăsești doar în 
fecioara cu ochi luminoși, 
buze roșii și-o inimă ce bate
în același ritm cu a ta.
Știe cine ești și te vrea lângă ea,
simți că locul tău e acolo,
vibrezi și strălucești orbitor.
Îți pui mâna la ochi să nu-ți
pierzi și vederea, atingi tâmpla
și îți amintești că ești un lăstar
crescut și încălzit de soarele
de dinainte de...
hrănit și otrăvit cu bun simț,
obediență peste măsură
și lipsă de respect de sine.
Imediat după... te-a lovit
amnezia ( altfel nu ai fi putut
merge mai departe), din pântecul
tău au rodit doi brazi falnici, 
durerile nu îți mai provoacă
teamă, bucuriile îți arată viața
în toată splendoarea ei.
Te uiți la mâna stângă, vezi
verigheta strălucind și amnezia 
dispare. Zâmbești misterios!
Ești măritată, foarte măritată!

luni, 1 decembrie 2014

Lumea mea?



Când vei păși acolo
să ai tălpile goale.
La intrare e un preș țesut 
din visele mele neîmplinite.
Calcă ușor, să nu le strivești.
Încă mai au valoare.
Dacă ți-e sete, poți să 
iei licoarea de pe masă.
Da! Aceea din paharul
cu raze de soare. 
Bea cu încredere!
E ușor sărată, are un
ingredient special
( să nu spui nimănui, sunt
o parte din lacrimile mele)
Ai vrut să le simți gustul!
Ia-mă de mână! Vei auzi
sufletul vibrând încet.
Ține-mă strâns, 
poate-l aud și eu.
Să nu spui nimic!
Privește-mă, 
ascultă-mă,
alintă-mă...