Pierdută printre virgule
nu știe să pună punct
Odată nu a fost doar
o dată și un mare semn
de întrebare stă înfipt în creier
semnul exclamării gravat
chiar între sprâncene
nu lasă cratima să-și
găsească rostul între
trecut, prezent și viitor
punctele de suspans
i-au stat mereu în coastele
de care a rămas lipită
inima-și enumeră bătăile
rătăcind ritmul iambic
printre ghilimele
în căutarea punctului
Frumoasa lectia ta de gramatica, Mar!
RăspundețiȘtergereZile senine sa ai si de la mine o imbratisare de departe.
Mulțumesc frumos, Cris! Răspund cu aceeași căldură de aici, de la capătul pământului!😘💐
Ștergere