Să celebrăm viața, zic
Cu artificii și șampanie (un pic)
Tu să prinzi , ușor , o stea
S-o așezi în palma mea
Să-i spui să mă ocrotească
Când lipsești să mă iubească.
Cheamă apoi doar Carul mare
(sau mașina din parcare),
pune caii în mișcare,
dă-i viteză pân’ la mare,
ia-mi o casă plutitoare
și așa, din întâmplare,
să fie și zburătoare.
Să ajungem iar la stele .
Să trăim doar printre ele.
Am exagerat un pic...
Dar, tu știi ce vreau să zic!?!
Imi era dor de versurile tale, Mar!
RăspundețiȘtergereMie mi-e dor de tine, Cris!
ȘtergereTe-mbrățișez cu sufletul.
Si mie de tine si poestile noastre. O sa vina si vremea in care te voi imbratisa de adevarat
RăspundețiȘtergere