Lumina-i dansa frenetică în ochi

săreau scântei de curcubeu
zâmbetul inocent aruncat
deasupra norilor croise
riduri adânci arse de secetă
(nu-și mai risipea lacrimile)
simțea poezia din aer,
o trăgea cu nesaț pe o nară
iar pe cealaltă elimina
greșelile gramaticale din
viața ei sinusurile îi vibrau
și metaforele se înfigeau în
creierul sufocat de căutări.