luni, 6 august 2018

Celula poeziei



se auzea sfâșietor
codul Morse al durerii
din poezia ce
îmbrăca zidurile.
•••- - -•••
Salvați Oștenii Scrisului
Atingând pereții,
punctele intrau
sub piele,
liniile în inimă,
poezia-glonț
în sufletul chircit.
lacrimile țâșneau
spre altarul
închinat poeziei.
Am strâns tăcerea
la piept cum, între
zidurile însângerate,
mamele își
alăptau pruncii
pentru ultima dată.
•••- - -•••
Părăsind celula,
codul amuțise.