Ridică-te și umblă!

Alungă corbii ce rup
bucăți din tine,
le molfăie și apoi
le scuipă zeflemitor
până dincolo de moară,
la mormântul larg deschis
și nesăpat unde
bocitoarele-ți plâng
zilele ce-o să vină,
de n-ar veni...
Agață-te, liană vie,
de florile  salcâmilor
luați de vise și
duși între caiși.
Îndreaptă-ți spatele
ăsta îndoit de-obediență
și nu lăsa vântul să-ți
clatine speranțele
din temelii .
Aruncă lasoul peste el,
îmblânzește-i  pornirile
nărăvașe, încalecă-i
coama și azvârle
neputința cu un
strigăt de eliberare...
Ridică-te! Umblă!
Trăiește ! Iubește!
Așa cum vrei tu!
Amin!

Stati(sti)că

Îi stătea o stare
de alertă în gât,
o nebunie de vânt
îi transforma
gândurile în
praf și pulbere,
pânzele de
păianjen din
pivnițe erau
fardate cu un
strat gros de
tencuială și...
colac peste
pupăza  ce-și
cânta hitul
împerecherii ,
înfloreau trandafirii...

Scurt-metraj ( fără efecte speciale)...

O pânză de păianjen
îi ține ochii ostatici
sub pleoapele ca plumbul.
Soarele nu se mai reflectă-n ei,
privirea urlă de durere,
urechile-s pierdute-n ceață,
nu aud și nu simt vibrațiile.
Un labirint se deschide larg
pentru a o înghiți flămând,
ploaia nu mai vrea să vină.
A făcut grevă tunând și
fulgerând amenințător.
Cine s-o mai înțeleagă și pe ea?
E senin și doar păsările
nuntesc fără restricții.
Cântă într-o veselie deprimantă,
zboară de colo colo,
construiesc cuiburi din
vise destrămate.
(ce rezistență-or avea?)
Vântul  suflă cu toată puterea
lui de fiară dezlănțuită și...
Ce să vezi?
Leoaica nu mai e felină.
E doar o cățelușă
abandonată
la poarta iubirii...