M-a chemat aseară luna.
-Vino! îmi șoptea întruna.
Să te-mbrac într-o lumină
misterioasă, divină.
Să îți dau zâmbet de stea
cu sclipiri de peruzea.
Să-ți dau apă de izvor
să nu te usuci de dor.
Să-ți dau voce îngerească
sufletul să-ți oblojească.
Pe buze boabe de rouă
să începi o viață nouă
cu un soare mult mai blând
de dorul tău tremurând.
Tandru să te ocrotească
și doar el să te iubească.
-Lună, lună amăgitoare
cu talent de naratoare!
Uite-acuși se face zi
vraja-ți...se va risipi!
