duminică, 28 noiembrie 2021

LeiMar sau jurnalul unui înger(31)

 Vă-ntrebați, desigur, de ce încă mai cutreier prin locurile pământești deși am aripi de o bună perioadă de timp. Poate pentru că eu nu am încetat să mă întreb care a fost menirea mea pe pământ, de ce Marele Regizor mi-a croit destinul atât de scurt (l-am întrebat și pe El, de câte ori am avut ocazia). Știți că v-am spus că, atunci când ți se dau aripile de înger, ele vin "la pachet" cu un "reset" sau mai bine zis cu ștergerea tuturor amintirilor acumulate de-a lungul vieții. Am avut și eu parte de același tratament că doar nu sunt cu "moț în frunte" . Numai că, după o anumită perioadă, toate amintirile mele reveneau cu o forță și mai mare...

Mă întâlneam cu părinții mei, cu bunicul și mă durea atât de tare că ei nu mai știau cine sunt, că se uitau cu uimire la mine și nu îmi puteau alina dorurile pentru că nu înțelegeau de ce, într-un loc atât de senin ca cel în care locuiau, un înger se plimbă trist.
Am cerut Marelui Regizor, permisiunea de a mă retrage pe malul unui lac mărginit de o pădure, să pot medita fără să mai tulbur liniștea nimănui.
- Părinte! i-am spus. Te rog, lasă-mă să-mi adun toate amintirile și dorurile, să le pun într-un cerc, să le privesc, să le "întorc pe toate fețele", să pot înțelege ceea ce ai scris în "Cartea vieții" pentru mine și, îți jur că, în ziua în care voi fi înțeles, mă voi așeza pe scaunul acela celebru , voi apăsa butonul de "reset" și voi fi pregătită să devin înger păzitor pentru că amintirile mele nu vor mai reveni niciodată. Și Tu știi că eu, când promit ceva, îmi respect cuvântul.
- Așa să fie, copilă! Mi-ești dragă, deci îți voi da răgazul cerut.
Acestea fiind spuse, Marele Regizor m-a lăsat la marginea lacului, convins fiind că nu va  dura mult timp și ne vom revedea în camera de "reset".
 
  V-am deschis paginile jurnalului meu și v-am lăsat să fiți martorii emoțiilor și trăirilor mele. Toate sentimentele și-au etalat frumusețea, inocența și freamătul în fața ochilor voștri.
V-am făcut cunoștință cu toți oamenii dragi inimii mele și, cred că nu greșesc când spun că v-ați dorit să vă povestesc, cu mult mai multe  amănunte, întâmplările din viața mea. Dacă prima parte a poveștii mele a fost intimitatea jurnalului meu, cea de-a doua va pune accent pe oamenii din viața mea și pe poveștile lor de viață. Veți vedea de ce m-am simțit fericită alături de ei și, prin asta, cu siguranță voi afla și eu răspunsuri la toate întrebările care încă mă mai macină. Vă invit deci, nu mai știu pentru a câta oară, la lectură. Așezați-vă comod în fotolii sau pe canapea, sau, de ce nu, pe covorul din fața sobei și lăsați-vă purtați de cuvinte, prin viața unui înger.   

joi, 11 noiembrie 2021

Doamna R...

 


Este o femeie... strașnică femeie!
Uneori, îți zâmbește cu ochii în lacrimi.
Noaptea, se transformă în depozit de muniții în flăcări,
lansează (accidental) bombe în aer,
întunecă cerul și apoi îl luminează
declanșând explozii puternice
(veritabile focuri de artificii),
te plimbă prin culturi de căpșuni
unde îți spune să calci cu grijă printre
lăstarii răsăriți din pământul reavăn,
te invită să alegi un prosop galben sau negru,
să te scalzi cu ea în piscină, încălțat cu șlapi.
Nu înțelegi mare lucru din ceea ce face.
Știi doar că,  "oficial" , îți vrea doar binele.
Dar, "neoficial"...
Ferește-te de zâmbetul cu ochii în lacrimi!

miercuri, 24 martie 2021

Hagilarea

 

 S-agârsheashti vârnâoarâ hoara iu ti-amintashi ică u portsâ tu suflitu tutâ eta? S-agârshescu adetsli tsi li-anvitsashi ică li tsâni di pâpâni, strâpâpâni shi li alashi adiatâ ș-la nipotsi tași nu li agârsheascâ? S-agârshescu arâurili tsi cura prit mesi di hoarâ ică li adutsâ aminti di câti ori va beai apâ? S-agârsheashti corlu di trei dipli tsi s-adra cafi duminicâ? S-agârshescu atseali noauă chetsari cu cari nâ-agiucam tutsi ficiuritsii dit mâhâlă? S-agârshescu lăschili tsi-s adra dupâ cafi ploae? Câdeam tu eali shi nâ hârseam câ acâtsam unu pescu! S-agârsheashti sculia iu anvitsăm? Eara tu mesi di hoarâ! Criscumu fârâ bisearicâ tu hoarâ, ama s-agârsheashti vârnâoarâ Dumnidzălu? Tora, tu mesi di hoara easti unâ bisearicâ multu musheată! Câtsi dit voi nu avdzâts di Hagilarea, hoara iu s-amintă Hrista alu Lupci, marili cântâtoru alu armânamiei? Tutsi armânii avdzârâ di elu, ama îl mai tsânetsâ minti pi paplu Mita alu Bushari? I-avdzâts vârnâoarâ gaida? Cari u avdzi unâ oară, nu u agârshi! Anda cânta, m-as îi mutreai prosuplu, videai cumu budzâli îi arâdeau și-i dizvâleau dintsili mușatsi. Ama ocljilji! Ocljilji a lui ascâpirau banâ! Pri prosuplu a lui îshi videa câ dinclo di cânticlu a gaidâiei eara unu omu tsi vrea s-bâneadzâ ama nu avea dzâli! Nu v-as agârshescu vârnâoarâ curtusulu cânticu, eara lunea buigeadzâlor la nunta featiei a lui atsea ma marea, elu îshi luă gaida, u umflă și-ahurhi unu cânticu tsi-l cânta daima. Ditu muntili dit omu tsi eara avea armasâ mashi aumbra! Ama cându cânta, ocljilji i-ascântiau, vrearea lui ti bana tsi-i tritsea multu aghonea ishea tru cânticlu a lui. Putearea îi s-avea dusâ, nu putu sâ-l dipiseascâ, ama plânsiră shi chetsarli cându îl avdzârâ, nu mashi oaminjilji tsi-l ascultarâ! Cari lu-avdzâ unâ oara, nu putu sâ-l agârsheascâ!

luni, 22 martie 2021

Mi aflashi...

 


tu stavârdoni di minduieri, 

mi anvâlishi cu ună mutrită 

sh-mi tsânushi astresu până 

tsi-s amintară steali di-tu ea. 

Mi hârsishi niheamâ 

(câtu s-angiundzem la mari), 

mutrim doilji cum s-amintâ 

yisili di-tu peani di lândârushi, 

crescu niheamâ shi 

cându s-azboairă 

angheatsă tru oarâ. 

Tsi yisji suntu aesti? 

S-frângu dipu shi s-adară arină? 

Armâni mashi niurizma di ploae! 


M-ai găsit într-o 

intersecție de gânduri, 

m-ai îmbrățișat cu privirea 

și m-ai ținut strâns 

până s-au născut stele în ea.

M-ai mângâiat puțin 

(până la țărmul mării)

priveam amândoi cum 

se nasc visele din pene

de rândunea, cresc puțin și 

când să se înalțe în zbor,

îngheață instantaneu.

Ce fel de vise sunt?

Se fac praf și pulbere...

Rămâne doar mirosul ploii!

duminică, 21 martie 2021

Testament

 


Las, cu dedicație,
doar o incantație
secretă,
discretă,
murmurată,
deșucheată,
o rază de soare
și un val de mare,
o iubire veche
fără de pereche,
doar flori de cais
ferecate-n  vis,
cele de salcâm,
sălbatic parfum,
zâmbetul de stea
din privirea mea.

joi, 18 martie 2021

Spuni, lândârushi mushată...

 Spuni, lândârushi mushată, 

Până iu-ai azbuirată?
Agiumseshi pânâ la soari,
Sâ-nji ti-ascapâ di lângoari,
Agiumseshi pânâ la lunâ,
Sâ-nji ti adari nâ pirpirunâ?
Icâ mi-ashteptsâ la geami
Sâ-nji creascâ mushati peani,
S-nidzemů deadunů pânâ la steali,
Ta-s aflămů yisili-a meali,
Si-nji li-ntrebů câtse fudzirâ,
Ahâtu di multu s-arâirâ?
Câtse fudzirâ di la ushi?
Oh, lăi pulji di lândârushi...
Nji-mi doari shi-nji mi dorů
Yisilji tsi nica morů...!

Să celebrăm viața, zic...



Să celebrăm viața,  zic  
Cu artificii și șampanie (un pic)
Tu să prinzi , ușor , o stea
S-o așezi în palma mea
Să-i spui să mă ocrotească
Când lipsești  să mă iubească.
Cheamă apoi doar Carul mare
(sau mașina din parcare),
pune caii în mișcare,
dă-i viteză pân’ la mare,
ia-mi o casă plutitoare
și așa, din întâmplare,
să fie și zburătoare.
Să ajungem iar la stele .
Să trăim doar printre ele.
Am exagerat un pic...
Dar, tu știi ce vreau să zic!?!

miercuri, 17 martie 2021

Va-nji tsâ spunu...



Va-nji tsâ spunu lea dada mea
Tsi-nji hârseashti inima
Arâslu  di ficiuric
Tsi-s avdi dzua sumu nuc
Ocljilj a lui tsi-nji grescu “ina”
Gura tsi nji dzâtsi numa
Taifa tută tru uboru
Cântitslji a puiljiloru
Iarba veardi anda creashti
Soarlji cându angâldzashti
Chicuta di ploae caldă
Imishilji tru livadă
Trandafirlu anda disclidji
Shi-multi alti ahântea chitchi,
Stealili tsi-anghilicescu
Shi-tu lunjinâ mi-alâcsescu
Luna ca nâ-nveastă noauâ
Boabilji arătsâ de arauă.
Tuti aesti mi hârsescu
Nu-aduchescu c-aushescu
Anda-s yinâ oara s-moru
Suflitlu-a-nji hibă lishoru
Shi-pânâ-nsusu elu va-s hârsească
De-a lui taifa armânească.

luni, 15 martie 2021

Tu, ispită dulce...




Tu, ispită dulce
Ce vânt te aduce?
Care val de mare
Mi te-așează-n cale?
Ce rază de soare?
Ce parfum de floare?
Ce buze te-ngână
Pe-un zâmbet de lună?
Ce ochi te privesc
Când stele lucesc?
Ce soare răsare
Pe-o geană de zare?
Ce șoapte te mint
Că poți fi iubit
De-un val înspumat
Pe țărmu-nghețat?