joi, 9 noiembrie 2023

Calezmatâ.../ Invitație...



Mi arisi multu aestu zboru.

Va-nji ti cãlisescu tu minduierli a meali

Pritu zboarãli tsi yinu anvârliga.

S-nu ai fricã, mini mashi li frimitu 

Nu mintescu canu tu eali

Nu-nj mi ariseashti mintãtura.

Aesti zboarâ nj-avinã isihia alargu, multu alargu

Tâshi tu hoara iu mi amintaiu.

Aclo iu, ti banã nicuchireascã,

Chiru, ti totna, njiurizma di acatsia

Tu hoara iu bãnedzu tora, ti idyea banã, 

Sh-caishilji cadu aguditsi di lângoarea di nivindicari.

S-nu exiyiseshtsâ zboarãli a meali.

Ghivâsea-li ashi cumu li anyrâpsescu mini.

Greali, minduiti multu, frimtati dzãli întredzã

Icã archiushuroasi azvumuti lishoru.

Hiu sh mini mashi unu omu

Tsi-nj tsâ pitreatsi unâ calezmatâ.

Ti ariseashti? Dă-i cali! Ursea!




Mi-a plăcut atât de mult acest cuvânt.

Te invit în gândurile mele

Printre cuvintele ce-mi stau în preajmă.

Nu te teme! Eu doar le frământ îndelung

Nu amestec pe nimeni în ele.

Nu mă dau în vânt după bârfă.

Cuvintele acestea îmi alungă liniștea

Departe, tocmai în satul natal.

Acolo unde, pentru o viață mai bună,

Am pierdut, pentru totdeauna, parfumul de salcâm.

Pentru aceeași viață, în satul în care locuiesc,

Caișii cad loviți de boala fără vindecare.

Să nu-mi răstălmăcești cuvintele.

Citește-le așa cum le scriu:

Grele, gândite și frământate zile întregi

Sau alunecoase și fără noimă.

Sunt și eu doar un om

Care îți trimite o invitație.

Îți place? Dă-i curs! Onoreaz'-o!

marți, 10 octombrie 2023

Prusufhii (altã turlii).../ Rugăciune(altfel)...


Îmbâneadzã-mi, Doamne!
Alâxea-nji parola sh tsâni
hackerii alargu di loclu
iu-nji easti geanlu,
nu-lji alasã s-mi agudeascã
cu zboarâ puniripsiti,
sumarãsuri plãnãsiti
sh mutriti arâkiushuroasi.
Adarã-mi cãdãrã cumu
nu fuiu vãr-oară,
bagã-nji zboarãli tu aradã
sh alasâ-li s-ashtearnâ
fronimi pi carti.
Avinâ tutsâ niorlji
tsi-nji aumbreadzâ sumarâslu.
Alasã-nji mashi aradza di soari
sâ-nji lunjineadzã tsilarlu
mplinu di muhlã arhundeascã
cu njiurizmã di bagremu,
trandafilu sh iasmiu
sh mini va-s hiu cândilã
apreasã cafi dzuã
cu nãdii sh cu multã vreari.
S-facâ mashi vrearea Ta!



Resetează-mă, Doamne,
schimbă-mi parola și ține
hackerii departe de locul
unde-mi stă sufletul,
nu-i lăsa să-l rănească
cu vorbe mieroase,
zâmbete înșelătoare
și priviri alunecoase,
fă-mă puternică,
cum nu am fost vreodată,
pune-mi ordine-n cuvinte
și lasă-le să se așeze
cuminți, pe hârtie,
alungă toți norii care-mi
umbresc zâmbetul,
lasă-mi doar raza de soare
să lumineze subsolul
plin de mucegaiuri nobile
cu miros de salcâm,
trandafir și iasomie,
și eu voi fi candelă,
aprinsă cu speranță
și iubire, în fiecare zi.
Facă-se voia Ta!

sâmbătă, 7 octombrie 2023

Ncljidu ocljilji sh.../ Închid ochii și...


Arazboilu easti tu mesi di ambinã
cu urdzâtura adratã ditu urnimii
itsãli mintiti tu ursita tsâsutã
tragu bãrdzâli cu puteari di cilimeanu
caftu pâdâritsili tsi andrupăscu urnekea
mutritâ di suvalnitsa tsi tradzi
peanarga unu yisu buisitu
mutritu la televizorlu fâr-di buei di ninga
icoana casãelji cu unã cândilã
apreasã ti ghini.
Dinintea arâzboilui easti usha
discljisâ câtrâ cozmu
sh dupu elu easti firida pritu cari
nu-s veadi soarili canâ oarâ
intrâ mashi niheamâ di lunjina di la sturu
(câtu s-potsâ s-ghivâseshtsâ
cãrtsâli mprumutati di la altsâ)
sh njiurizma di bagremu.
Nastânga, dusheclu di cânavi
anjiurdzeashti a palji proaspiti
cu veara arhundadzâloru tu eali.
"Ma-s aibâ elji, va-s avemu sh-noi!"
Tsi noimâ di cilimeanu oarfânu
cu suflitu mari sh-caplu aplicatu.
Nandreapta, crivatea anvalitã cu
bilitsâ njirlâ ca amarea ditu
pârâvulii aspusi di altsâ.

Tsâsâtura-i bitisitâ ama mulitsa
mâcã di ljea pân' tsi s-adră
flituru di brisimi dizmâlâratâ.
Ncljidu ocljilji sh...tsiva!
Fliturlji au bana ahâtu shcurtã!




războiul e în mijlocul odăii
cu urzeala făcută din sfaturi,
ițele încurcate în destine
țesute manual, pocnesc
vatalele cu puterea copilăriei,
căutând pedalele ce susțin
modelul urmărit de suveica
trăgând ușor de un vis în
culori urmărit la televizorul
alb-negru de lângă icoana
casei cu o candelă aprinsă
a speranță de mai bine.
În fața războiului e ușa
deschisă larg spre univers,
în spate e fereastra aceea
prin care nu încape soarele,
pătrunde doar o dâră din
lumina becului de pe stâlp
( cât să poți citi cărțile împrumutate)
și parfumul îmbătător al salcâmului,
în stânga, salteaua de cânepă
miroase a paie proaspete cu
vara îmbelșugată a altora în ele.
"Dacă ei au, o să avem și noi!"
Ce logică simplă, de copil
orfan cu suflet uriaș având
capul plecat a docilitate.
În dreapta, patul acoperit cu
o cuvertură în culorile apelor
mării din poveștile altora.
Țesătura e gata dar moliile
s-au înfruptat din ea devenind
fluturi de mătase destrămată.
Închid ochii și... Nimic!
Fluturii trăiesc atât de puțin!

joi, 28 septembrie 2023

Dats-nji unu savanu.../ Dați-mi un giulgiu...


(s-anvâlescu njiurizma di bagremu)
s-anyrâpsescu pi elu tuti thimiserli
ditu hoara iu mi amintaiu.
S-lu-înduplâsescu multu angâtanu
pânâ s-lu-adaru câtu unâ shamii.
S-mi acatsu tu caplu di coru shi-s giocu
cu shamia tru mânâ.
"-Shamia-ndzeanâ, Marie!"
S-nji-andreptu pâltărli ncusurati di chiro
Sh ditu shamia-savanu s-cadâ, ca nâ ploai,
njiurizma di bagremu sh timiserli
ditu hoara iu vidzuiu, ti prota oarã,
lunjina sh-scutidea deadunu.



(să acopăr parfumul  de salcâm)
să scriu pe el toate amintirile
din satul unde m-am născut.
Să-l împăturesc cu multă grijă
până ajunge ca o batistă.
Să mă prind într-o horă
și să dansez cu ea în mână.
"-Flutură batista, Marie!"
Să-mi îndrept spatele cocoșat de vremuri
Și din batista-giulgiu să cadă, ca o ploaie,
parfumul de salcâm și amintirile din
satul în care am văzut, pentru prima dată,
braț la braț, lumina și întunericul.

miercuri, 16 august 2023

Noapti di alunaru... (cu lunã mplinã)/ Noapte de iulie... ( cu lună plină)

 


Anamisa di noi - isihia.

Ti mutrescu sh vedu cum nyiliceshtsã.

Mi mutreshtsã sh mi alâxeshtsâ cu lunjina.

Stealili fudzirâ alargu, multu alargu...

S-nu lâ ljia canu mushuteatsa.

Vimtul sh chiru arushinea. Shushuteashti 

zboarâ di vreari chirutâ pritu frândzâli di nucu.

Unu pangu tsasi angâtanu unu savanu ti

fliturlji di vreari amintatâ sh agârshitâ.

Buha ãi hârsitâ. Sh-află uidijia sh-astrigâ

doilji vrearea tu mesi di noapti.

S-avdi sh-unu câni cama alargu...

Tsi ãi lipseashti sh a luiu?



Între noi e doar liniște...

Mă uit la tine și ești strălucitoare

Mă privești și mă învălui cu lumina ta.

Stelele sunt departe, foarte departe...

Să nu le fure nimeni frumusețea.

Vântul șușotește, cu nerusinare,

vorbe de iubire pierdută printre frunzele de nuc.

Un păianjen țese cu grijă un giulgiu

pentru fluturii pierduți prin stomac.

Bufnița e tare fericită. Și-a găsit ursitul

și își strigă iubirea în miez de noapte.

Se-aude, de departe, un câine...

Ce-i trebuie și lui, oare?

luni, 3 iulie 2023

Noapti di ciresharu.../ Noapte de iunie...


Avuzeashti tu airu ahânta mayii
Tsiva stihiseashti, ljea shtii.
Teasâ pi iarba proaspitu cusuitã
Cu perlu di hârsafi pi-anumirilji golji
Sh boabi di arauã tsi-lji cadu pristi oclji
Nyiseadzâ la amealu di-amari-nglitsatu.
Budzãli s-frimitã, sh-li mâshcã lishoru
Sh-inima-ãi ansari aguditã di doru.
Pisuprã ãi tserlu, arâdi birbantulu.
Pi gushi-ãi nyiliceashti di steali unu bairu.
Nã chicî di niori ãi curdzi pi trupu
Percea ãi albã sh narea ca strãmbã,
Budzãli-mplini, ureclji ndilicati
Ãi greashti cu ocljilji, mutrind lãngãrosu
Ahãntu di mushatu, ama mult-amârtiosu!

S-avdi (di câtâ baltâ) concertulu di noapti:
Brusconjilji atsei tiniri vrearea sh-aspun
Cu noti analti, multu anvitsati
S-discântã, ti etâ, bruscoanjilji toati.
Cucuveaua greashti aspâreatã
Nu va-s-armânâ sh-ljea nimârtatã.
Fâniruseashti sh-luna tu isihii
Alâxitã sh-ljea tu idyea mayii
Ãi mari, ca malma nghiliceashti
Sh-unu câni multu jilosu ãi zghileashti.
Vimtulu bati ayunjisitu
Sh-tutu câtândâseashti multu mintitu.
Avuzeashti tu airu  ahânta mayii.
Tsiva stihiseashti. Mashi ljea shtii.



Plutește în aer atâta magie
Ceva o să se întâmple, ea știe
Întinsă pe iarba proaspăt cosită
Cu pletele-i moi pe umerii goi
Și boabe de rouă căzându-i pe pleoape
Visează la țărmul de mare-nghețat
Buzele-i freamătă, le mușcă ușor
Și inima-i saltă nebună de dor
Deasupră-i e cerul, zâmbește ștrengarul
Cu-o salbă de stele lucindu-i la gât
O coamă de nori negri curgându-i pe trup
Cu tâmplele albe și nas un pic strâmb
Buze cărnoase, urechi delicate
O cheamă cu ochii, privind languros
E plin de păcate și-atât de frumos.
Se-aude (dinspre baltă)concertul nocturn:
Broscoii cei tineri iubirea-și expun
Cu note înalte, atent studiate
Să-ncânte, pe viață, broscuțele toate.
Își înalță și greierii cântul
Au așteptat, timizi, să le vină rândul
Cucuveaua țipă speriată
Dacă rămâne nemăritată?
Apare încet luna în peisaj
Învăluită și ea de același miraj
E mare, de-un galben strălucitor
Un câine îi urlă sfâșietor
Vântul începe să bată alert
Și totul devine foarte incert.
Plutește în aer atâta magie
Ceva se întâmplă. Doar ea știe. 

vineri, 9 iunie 2023

Tini hii.../ Tu ești...


Niho ti minduieri,
tahinima aistã niuroasã.
Zuyrâpsea-ñi sumarãsuri pi tseru
Gioacã-ti cu niorlji shi
arucã shamia curcubeului
pristi lăcrâñilji a meali.
Adarã-ñi un pirmithu
ditu chicuti di ploaie.
Shtiu! Ãi jilosu,
ama io potu s-hiu
vrutã mashi cu ocljilji,
cu budzãli cripati
shi cu suflitlu
discljisu câtrâ cozmu.

ecoul gândurilor
în dimineața asta
tristă și mohorâtă.
desenează-mi
zâmbete pe cer,
joacă-te cu norii
și aruncă năframa
curcubeului peste
lacrimile mele.
însăilează o poveste
din picuri de ploaie.
știu! e tristă! dar eu
pot fi iubită doar cu
ochii, cu buzele
pecetluite și cu
sufletul deschis
larg spre soare.

joi, 25 mai 2023

Cara...


Cara s-nu-ñi dai isihia
Adarã-mi, Doamne, unã cu-avlia.
Adarã-mi luñinã, adarã-mi yisu
Adarã-mi amarea ditu Paradhisu
Fârâ di chimati spumoasi
Frãmti di analti dhesi.
Adarã-mi bobu di arauã
S-ahurhescu banã nauã.
Arupi unu nelu ditu singiru
Sh-anveatsã-mi, Doamne, s-zboairu!
Adarã-mi hãrseari, adarã-mi doru,
Adarã-mi areapitã di vimtu lishoru.
Adarã-mi di trandafilu unu hiru
Shi aspurcuchea-mi, Doamne, cu miru
Sã-ñi vindits tuti arãñilji
S-luludhyseascã yisili- ñi!

Ică...

Adarã-mi unã cu loclu
S-nu-ñi avdu vãroarã zborlu.
Adarã-mi spulbiru, adarã-mi scrumu
La moarã s-hiu axayiu!
Adarã-mi miryiuloiu, adarã-mi cãnticu
Tuts anghilji sã-lj discãnticu.
Di demuñi s-mi afireascã
Ortulu s-nu ãlu scrupseascã!

miercuri, 10 mai 2023

Niscãntiori.../ Uneori...

Niscãntiori...


Niscãntiori, anghilu a meu ñi-adutsi 

zboarã multu mushati di la tini, Doamne.

Anda nu amu cu tsi s-li anyrâpsescu, 

lji adaru areapiti di flituri

sh-li mutrescu azbuirândalui.

Ahânta mushuteatsã, Doamne!

Nu-ari aspuneari, va videari!

Azboairã anvârliga di mini, 

Gioacã hârsiti sh-anghilicescu tu soari.

Fliturlji au bana ahâtu shcurtã...

Armãni mashi mãyia loru.

Anghilu mi hãrseashti pi creashticu

sh-ãñi dzãtsi: " - Va-s yinã iara,

tini nu-ñi ti-anvirineadzã!"

Sumarãdu sh tacu, ama...

Lãcrãñili cadu ca ploaia di vearã.


Uneori...


Uneori, îngerul meu păzitor, 

îmi spune cuvinte foarte frumoase, Doamne!

Când nu am cu ce să le notez, 

le fac aripi de fluture și mă uit

la ele cum zboară.

Atâta frumusețe, Doamne!

Nu poate fi descrisă.

Zboară în jurul meu, dansează fericite

și strălucesc sub lumina soarelui.

Fluturii trăiesc atât de puțin...

Rămâne doar magia zborului.

Îngerul mă mângâie pe creștet

și-mi spune: " - Vor veni iar.

Tu să nu întristezi!"

Îi zâmbesc și tac dar...

Lacrimile cad ca o ploaie de vară.

duminică, 7 mai 2023

Xeri mari

 

Tsi xeri mari, Doamne, tsi xeri
tu ahtari ploaie di minduieri.
Zboarãli s-chirurã tuti unu cãti unu
apãnghisiti tr-unu tsilaru scutidosu.
Azghilirã multu, ama tãtsearea lã anãchisi
pãnã li-anvãli muhla tuti.
Va s-veadã soarili vãr-oară?
Va-s discljidã ca lilicili ditu mardzina di cozmu?
Aclo ahurheashti Paradhislu, Doamne!
Nu shtiu nica iu-s bitiseashti.
Vruiu sã-nvetsu, ama nu-ñi mi alãsashi.
Ãñi discljiseshi ocljilji ncljishi ti totna
Shi-ñi dãdeshi unã ducheari ahãndoasã.
Nu-ñi dzãseshi canã oarã cã-tse.
U portu tru mini di ahãntsa añi.
Taljiu cumãtici di ea, li chisedzu ghini
shi li mutrescu la microscopu
nacã va-s vedu tsi easti?
Ãñi si fãrnirusescu yisili zuyrãpsiti
anamisa di moarã.
Tsi dukeari easti aistã?
Adutsi mashi ploaie di minduieri
tsi fatsi xeri, Doamne, ah, tsi xeri mari!

marți, 7 martie 2023

Adarã pãnea nveastã



Adunã, nveastã, culitseri ditu cãrtsâ

Acatsâ sh aprindi aluatlu

Ntsearni minduierli pristi elu

Lja-li ditu mardzinâ sh adu-li tru mesi

Frimitâ-li multu sh ghini

Ama cu angâtan s-nu li cheri

Zboarâli nu s-azvomu fârâ di minduiari.

Tu bitiseari, adarâ crutsea pisti eali

Anvâlea-li sh alasâ-li s-creascâ.

Tini andreadzi cireaplu

Arucâ tutâ cinusha ditu elu,

Adunâ prăshki ditu ayiñea a vreariljei

Sh aprindi foclu cu eali

Ardi-lu pânâ s-cadâ jarlu

Andreadzi tâvadzii, aundzi-lj cu miru

Mparti aluatlu frimtatu tu elji

Sh alasâ-lu s-crească pânâ s-umplâ 

Arâspândea jarlu tu cireapu, calcâ-lu niheamă,.

Andreadzi tâvadzilj cu pirustriili 

Sh câpâchisea ghini…

Dupu vârâ sihati di oarâ 

Ciudusea-ti tsi pâni mushatâ adrashi.

Ascoati-u ditu tãvadz sh-abureadză-u.

Apoia ia di u-amparti:

Unâ cumatâ va u dai ti atselj

Ljirtats di Dumnidză

Sã s-hârseascâ sh elj câ anvitsashi tsiva.

Unâ cumată s-hibă ti atselji cari

Sh-arâdea câ hii amutâ

Sâ shtibâ sh elji nustimada a tâtseariljei.

Nai ma marea cumatâ va u dai 

A tinirlor, s-adunâ culitserllji a zboarâlor

Sh s-adarâ pâni armâneascâ

Tora sh ti eta etilor.

Amin!