Ridică-te și umblă!

Alungă corbii ce rup
bucăți din tine,
le molfăie și apoi
le scuipă zeflemitor
până dincolo de moară,
la mormântul larg deschis
și nesăpat unde
bocitoarele-ți plâng
zilele ce-o să vină,
de n-ar veni...
Agață-te, liană vie,
de florile  salcâmilor
luați de vise și
duși între caiși.
Îndreaptă-ți spatele
ăsta îndoit de-obediență
și nu lăsa vântul să-ți
clatine speranțele
din temelii .
Aruncă lasoul peste el,
îmblânzește-i  pornirile
nărăvașe, încalecă-i
coama și azvârle
neputința cu un
strigăt de eliberare...
Ridică-te! Umblă!
Trăiește ! Iubește!
Așa cum vrei tu!
Amin!