Cu tutsâ la measã.
Ama, pânâ atumtsea,
Tutu agiunji,
Va nâ ngrâshemu
Ma va-s mâcãmu
Ahânta doru pi pâni.
Va-s avdzâm câmbana
Cumu bati ti harauã
Câ va ni andâmusimu.
Va-s arucãm frixea
Di moarti ta-s putem
S-bânãmu dealihea.
Ama, pânâ atumtsea
Misurãmu mortsilj tu
Hâbãrli tsi inu.
Va-nji mi tornu la tini,
Amarea mea vrutã.
Va-nji necu mutrita tu
Buiaua ta njirlã fâr'di mãrdzinji
Sh geanlu a meu va-s gioacã
Di adunu cu dãldzãli a tali.
Ama, pânâ atumtsea,
Nji legu yisili cu
Spangu di brisimi
Sh li mutu ndzeanã,
Multu ndzeanã,
Pitachi cu areapiti
Lãndziti purtati
Di vimtu, ti chireari.
Ascultu gãili cumu cârleadzã,
Pulji cumu batu
Sh pescărushlji cumu aurlã
Schirdutsã tu mardzina di cozmu.
Mâna meau va-s aproachi
Ciupurtitã di dzeadziti njitsã
Tu naima mushatlu sh
Vrutlu : "yia sou dadi!"
Ama, pânâ atumtsea,
Mashi câ nu "da apa-n focu",
Va-s mâcu nica niheamã doru...
Ne vom întâlni cu
toții în jurul mesei.
Dar, până atunci,
niciodată sătui,
vom deveni obezi
mâncând atâta
dor pe pâine.
Vom auzi clopotele
anunțând bucuria
revederii.
Ne vom scutura de
teama de-a muri
ca să putem trăi
cu adevărat.
Dar, până atunci,
numărăm morții în
buletinele de știri .
Mă voi întoarce
la tine, mare,
îmi voi îneca privirea
în albastrul tău
nemărginit și
sufletu-mi va
dansa la braț
cu valurile.
Dar,până atunci,
îmi leg visele cu
sfoară de mătase
și le înalț sus,
tot mai sus,
zmeie cu aripi
plăpânde purtate
de vânt, în derivă.
Ascult croncănitul
ciorilor, ciripitul
păsărelelor și
țipătul pescărușilor
rătăciți la capătul lumii.
Mâna mea va
primi atingerea
degetelor micuțe
în cel mai frumos
și dorit salut :
“Yasou dadi! “
Dar, până atunci,
pentru că “nu este
o urgență” mai iau
o porție de dor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu