La numta meau.../ La nunta mea...

 

 

La numta meau cu soarli

tini va s-hii mãyirgioanji.

Mardzina di amari va s-aprindzã

foclu c-unã ascãpirari.

S-adunji petali di trandafili,

s-li aspurcucheshtsã cu dzamã

di amuri adnati ditu paradhislu a meu,

s-adavdzã multi mirudhyei s-iasã

nustimada chipiroasã ca bana tsi-u avuiu.

Suratã va-nji hibã luna. S-antsearnã fãrina

pritu  mayia ei sh tini s-adari culatsii di alãcseari.

Fãrtats va s-cãliseshtsã niorilj ama s-ai

angãtan s-nu-nji umbreadzã hrambolu.

Anda va mi ascoatã nafoarã, vimtul

atselu turbatlu s-cãntã unu cãnticu

di vreari chirutã sh agãrshitã.

Pi prosupu s-tsã si veadã nãmuzea,

budzãli amuti s-tsã arãdã sh

mash ocljilj s-mi jileascã ama fãr’di lãcrãnji.

V-alasu cu ghini, cu harauã sh anda

s-vã hãrseascã soarli cu imireatsã

s-mi adutsets aminti niheamã.

 

La nunta mea cu soarele

Tu vei face bucatele.

Vei aprinde focul la marginea mării

cu un singur fulger.

Să aduni petale de trandafiri,

să le stropești cu sirop de mure

culese din paradisul făcut de mine,

să adaugi multe mirodenii, să fie

mâncarea condimentatã ca și viața mea.

Surată să-mi fie luna. Să cearnă făina prin

magia ei și tu să faci colacii.

Norii să fie cavaleri de onoare dar

să ai grijă să nu-mi eclipseze mirele.

Când mă vor scoate afară, vântul

zurliu să cânte un cântec de

dragoste pierdută și uitată.

Pe chipul tău să se vadă mândria,

buzele să zâmbească în tăcere

iar  ochii să mă jelească fără lacrimi.

Rămâneți cu bine! voi spune.

Să fiți fericiți și când soarele

vă va mângâia blând, să vă

amintiți un pic de mine!