vineri, 1 august 2014
Nu e indicat să...
te ascult
și mi-ai intrat atât de adânc în urechi
încât aud totul prin tine.
confund șoaptele tale de dor
cu foșnetul frunzelor,
cântecul păsărelelor
cu vocea ta de copil alintat,
clinchetul clopoțelului din prag de seară
cu râsul tău molipsitor.
te privesc
și chipul tău mi s-a întipărit pe retină
încât văd totul prin tine.
confund strălucirea stelelor
cu ochii tăi luminați de iubire,
culoarea cireșelor și gustul lor
cu buzele tale,
căldura și mângâierea razelor de soare
cu zâmbetul tău fermecător.
...și asta incită atât de mult
încât creează confuzii
dulci,
amețitoare,
interzise.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu